Religia rămâne o materie semi-obligatorie în şcoli

Astăzi s-a pus în dezbatere publică (până pe 19 februarie) de către Ministerul Educaţiei un nou plan-cadru pentru învăţământul primar.
În acest plan-cadru statutul materiei de studiu denumită "Religie" rămâne acelaşi ca şi până acum: face parte din trunchiul comun de materii (adică şcolile au obligativitatea de a o preda), în ciuda faptului că în Legea Educaţiei Naţionale aceasta este prevăzută ca neobligatorie.

Prin "neobligatorie" se prevede faptul că:  "Art. 18. - (2) La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz, situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina".

Dar ce se întâmplă cu elevii care nu frecventează orele de Religie ?
Reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei eu declarat că "Scoala este obligata sa asigure supravegherea acestor elevi. Ei pot merge la biblioteca, sa fie supravegheati de un cadru didactic. Dar regulamentul de ordine interna al fiecarei scoli este cel care trebuie sa prevada ce se intampla, ce activitati trebuie sa parcurga elevii respectivi." (sursa: Hotnews).

În teorie sună bine, nu-i aşa? În realitate Ministerul Educaţiei, în loc să ia o măsură care să prevadă în mod clar ce ar trebui să facă aceşti elevi în timpul orelor de "religie" şi să creeze condiţii pentru alte activităţi, invită şcolile să se spele pe cap cu ei. În realitate nu toate şcolile dispun de bibliotecă sau personal auxiliar care să îi supravegheze pe elevi (deoarece în cele mai multe cazuri ora de "religie" este plasată în mod strategic în mijlocul programului, nu la începutul sau la sfârşitul acestuia). Deci, nu prea există opţiuni reale pentru aceşti elevi şi nici nu se doresc a fi create, pentru a fi o piedică în plus. Unde mai pui şi faptul că din cauza îndoctrinării care se practică la ora de "religie", copiii care sunt retraşi de la această oră vor fi priviţi ca fiind "alftel" şi supuşi discriminărilor de către ceilalţi copii "normali". Aceste aspecte sunt menite să descurajeze părinţii care nu doresc îndoctrinare pe pâine pentru copiii lor.

De ce spun "îndoctrinare"? Dintr-un motiv foarte simplu: sub numele mincinos de "Religie" se ascunde un tip de predare confesional, în cele mai multe cazuri confesiunea creştin-ortodoxă, la care toţi elevii sunt încsrişi "din oficiu", indiferent de orientarea religioasă a lor sau a părinţilor lor (de aici rezultă caracterul semi-obligatoriu al acestei discipline, unde în mod normal ar trebui să depui cerere pentru frecventarea disciplinei şi nu cerere pentru retragerea de la ea).

În mod normal, religia predată confesional nu are ce căuta în şcoli. Cine vrea îndoctrinare confesională (credinţe, ritualuri, superstiţii si alte aiureli mistice, mincinoase, nefondate, neprobate şi care contrazic realităţile ştiinţifice) pentru copilul lui să o facă la biserică, pe bani din buzunarul său. Şi când te gândeşti că la şcoală se mai pun şi note pe astfel de lucruri. Şi nu orice note, ci note mari pentru cei care demostrează cel mai eficient dresaj.

Singura modalitate decentă de predare a unei discipline de acest gen ar fi un opţional intitulat "Istoria Religiilor", predată de profesori de istorie în cadrul căruia să fie prezentate marile religii ale lumii din punct de vedere istoric (caracteristicile acestor religii, evenimentele istorice care au determinat apariţia, evoluţia şi răspândirea religiilor şi consecinţele acestora).

Desigur că nu se va întâmpla acest lucru prea curând, "Istoria Religiilor" nu va fi predată în dauna "Religiei" (confesionale). Cel puţin nu va fi predată aşa la nivel naţional (iniţiative locale ale unor oameni din educaţie cu capul pe umeri s-ar putea să apară, dar cu câteva flori nu se va face primăvară), deoarece statul nu vrea viitori oameni educaţi, culţi şi capabili, ci vrea o turmă dresată şi manipulabilă care poate fi păstorită şi mulsă (de bani şi alte resurse) în linişte de popii vicleni şi politicienii corupţi, aflaţi în cârdăşie dintotdeauna.

17 comentarii:

  1. Eu mi-am retras fetita de la orele de religie in parte pentru ca ma consider atee dar si pentru ca ceea ce am vazut scris pe caietul ei m-a ingrozit. Noroc ca ea este isteata si a priceput repede cum stau lucrurile, astfel incat la sfarsitul anului scolar trecut mi-a spus ca nu mai vrea sa urmeze acest curs. Este insa foarte atrasa de istorie. Sustin si eu ideea unei Istorii a religiilor pe care sa o citeasca si adultii, caci dupa cum se vad lucrurile in societatea noastra, ei sunt cei care strica. Strica creiere.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este bine că şi ea a înţeles că retragerea este un lucru benefic, iar acest aspect nu a atras după sine efecte negative.
      Din punctul meu de vedere, după limba şi literatura română şi matematica, istoria este cea mai importantă materie, deoarece cunoscând originea reală a anumitor aspecte suntem mai puţin expuşi în cazul manipulărilor cu caracter politic şi religios.

      Ștergere
    2. Bravo. Si eu am ajuns la concluzia ca este mai bine pentru viitorul lui sa-l scot de la ora de religie. Nu vreau ca la batranete, in loc sa ma duca la doctor, sa cheme preotul, asa cum au fost invatati la ora de religie.

      Ștergere
  2. Eu nu am prins religia in scoala, dar imi place mult ideea cu optionalul de "Istoria religiilor". E chiar foarte util. Sunt tare curioasa ce li se mai preda copiilor la istorie in scoala. Ca si asta e un subiect atat de controversat... Ma refer la cea a romanilor. :P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. E bine că nu ai prins orele de îndoctrinare.
      Aşa cum spuneam, nu cred că vom vedea prea curând un curs de istorie a religiilor predat în şcoală, sunt mult prea multe interese (financiare în special) care se opun acestei idei.
      Nu prea mai ştiu ce se predă la "Istoria Românilor". Când eram eu la liceu se preda bine. Am avut noroc şi de o profesoară foarte bine pregătită care comunica mult cu noi în timpul orelor şi eram implicaţi în lecţie, nu ca alţi profesori care turuie lecţia şi tu stai în bancă şi notezi.

      Ștergere
    2. Banuiesc ca erati si bine pregatiti, si atenti, si interesati. Dornici de comunicare, de a afla ceva nou. Va implicati si voi si profesorul. Tu nu ai fost totusi la un liceu oarecare. ;)
      Daca profesorul intreaba o data, de doua ori, de trei ori si nu primeste niciun raspuns, observa ca elevii il privesc fara nicio reactie, indiferenti, plictisiti, pana la urma se satura si vorbeste doar el.
      E în zadar sa vorbesti celui care nu vrea sa te asculte.

      Ștergere
  3. As vrea să prezint un punct de vedere diferit de cele de mai sus... dacă este permis.
    Religia în școli nu este un lucru nou, inventat acum după revoluție. Religia s-a predat în școli încă de la înființarea școlilor și până la instaurarea regimului comunist ateu.
    Primele școli din țara noastră s-au înființat pe lingă biserici iar numele de dascăl este și azi sinonim cu învățător,(vezi Smarandtita popii de Ion Creanga).
    Așa că părintii, bunicii și străbunicii noștri au făcut religie la scoală și după cum se poate vedea asta nu le-a întunecat mintea, nu i-a tâmpit, nu le-a făcut nimic rău.
    Ce nu înțeleg propagandiștii atei de azi este ca mulți din cei de azi am mai trăit înainte de revoluție, și cunoaștem binefacerile propagandei ateist științifice, o cunoaștem atât de bine, încât ni s-a cam luat de ea, mai vrem un pic de liniște să mai gândim și cum vrem noi, nu numai cum vor alții.
    Si tot pentru acești propagandiști, să nu uite ca acum trăim în democrație și minoritatea, oricât de zgomotoasa, trebuie să se supună majorității, și nu invers.
    Nu e corect ca o minoritate atee să impună majorității cum să își crească și educe copii, au facut asta comuniștii destulă vreme. ok ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. @ Horia Grancea

      Salutare!

      Orice punct de vedere (dferit sau nu de ceea ce susţin eu aici) este bine venit şi permis, cu atât mai mult dacă este exprimat într-un mod civilizat.

      Strict legat de subiectul articolului: Am considerat că este necesar să intru mai mult în detalii vis-a-vis de acest subiect, dar problema prezenţei sau absenţei religiei în şcoli ar trebui să se pună pună mult mai simplu. Orice materie predată în şcoală conţine (sau ar trebui să conţină în totalitate) informaţie adevărată (adică demonstrată ca fiind adevărată prin criterii obiective, ştiinţifice, experimente repetabile, măsurători, calcule, dovezi etc. care să arate în mod irefutabil validitatea informaţiei respective). Ori, cu părere de rău pentru cei care consideră religia (mai concret religia predată în mod confesional) importantă, dovezile care să ateste în mod irefutabil şi obiectiv validitatea informaţiei predate în cazul acestei materii, nu există.
      Cu alte cuvinte, religia predată în mod confesional nu are ce căuta în şcloi. Pentru cei care doresc predarea religiei în mod confesional, cel mai bine consider că se pot face ore la biserică (sâmbăta sau duminica), care să fie ţinute de preot (care ar fi cu atât mai indicat să predea confesional, iar acest lucru ar avea şi un caracter practic mai mare, poate să le exemplifice la faţa locului ce este o icoană, un altar, o catapetesmă, o strană, o pisanie, o cristelniţă, un sfeştnic etc) şi cred că toată lumea ar fi mulţumită.

      Desigur că religia în şcoli nu este un lucru noi, inventat după Revoluţie, de acord cu asta. Motivul pentru care şcolile au apărut mai întâi în cadrul/pe lângă biserici este tocmai faptul că biserica şi statul nu erau deloc separate pe atunci, bisericile deţinueau resurse importante dar totodată era nevoie ca cei care transmiteau învăţăturile bisericii, să ştie să scrie şi să citească, pentru o mai bună comunicare a mesajului.

      Ștergere
    2. Legat de sistemul comunist "ateu": Se face frecvent această eroare (de cele mai multe ori neintenţionat) între comunism şi ateism susţinându-se că ateismul presupune comunism deoarece comunismul a presupus ateism (într-o anumită măsură). Nimic mai neadevărat. Atesimul nu presupune decât necredinţa în zei, atât şi nimic mai mult, nu presupune vreo doctrină, politică sau vreun set de legi de conduită. Comunismul, după ce s-a impus preluând puterea în anumite state, pentru a-şi consolida acesată putere, liderii lor au decis că trebuie să se impună nu numai la nivel fizic cât şi psihologic, dorind ca masele să se supună deciziilor lor fără să mai se întrebe "de ce?" ci pur şi simplu să îi urmeze. Aici comunismul a intrat în conflict cu religia, deoarece amândouă vizează acelaşi "palier", văzând religia ca o competiţie pentru controlul la nivel psihologic al oamenilor. Astfel, pentru a se impune comuniştii s-au folosit de ateism (ateismul, respet, necredinţa îm zei, a fost exprimată mereu, cele mai vechi exemple regăsindu-se în Antichitate, deci, cu mult timp înainte de apariţia ideilor care au pus bazele comunismului) doar pentru a se impune în locul religiei, nu le păsa lor cu de adevăr sau de ştiinţă, ei vroiau controlul total. Practic, comuniştii au dorit să impună doctrina lor drept o "religie în absenţa religiei". Dar asta s-a întâmplat doar în timpul lui Dej, deoarece mia târziu, în timpui lui Ceausescu, comuniştii au colaborat bine-merci cu biserica în cadrul Securităţii, păstrând aparenţele anti-religoase doar de faţadă (un exemplu este Patriarhul Iustinian Marina, care nu numai că a colaborat cu regimul comunist, dar s-a exprimat şi în favoarea acestuia).


      Democraţia (suveranitatea poporului), nu presupune dictatura majorităţii, ci presupune egalitate în drepturi pentru toţi cetăţenii unei ţări care chiar este democrată. Cât despre aspectele susţinute de către o majoritate, apelul la majoritate (ad pupulum), nu stă ca argument în stabilirea adevărului unui anumit aspect. Un lucru este adevărat pentru că a fost demostrat ca atare, a priori şi nu doar pt că o majoritate susţine că este adevărat.

      Fiecare işi educă şi îşi creşte copiii cum crede şi cum consideră de cuviinţă că este mai potrivit. Eu aici vorbeam de faptul că religia predată confesional nu are ce căuta în şcoli, şcoala trebuie să ofere informaţia demosntrată ca fiind corectă şi adevărată, cunoştiinţele, cultura generală, etc. de educaţie se ocupă părinţii şi cum trăim într-o ţară democrată din Uniunea Europeană, nu va veni nimeni la tine în casă să te oblige să îţi creşti şi educi copilul într-un anumit fel, nu va dărâma nimeni biserici şi nu va face nimeni propagandă pentru ateism în şcoli. Nici măcar ateii nu doresc aşa ceva, ar fi absurd, pentru că, repet, ateismul nu presupne comunism, aşa cum am arătat mai sus.

      Ștergere
    3. Haha, ce needucat esti! Tepes ti-a dat un reply foarte bogat in informatii bune, baga-l la cap, poate in viitor nu mai scuipi asemenea aberatii: "să nu uite ca acum trăim în democrație și minoritatea, oricât de zgomotoasa, trebuie să se supună majorității, și nu invers. " Auzi la el...

      Ștergere
    4. L-as intreba pe Tepes: literatura este adevarata din punctul lui de vedere? Sau Istoria, este adevarata? In ce masura? Teoria darvinista este adevarata? In ce masura a fost demonstrata stiintific? Filosofia este adevarata?

      Ștergere
    5. Construcţii de genul "literatura este adevărată" nu prea îşi au sensul. Literatura nu este o ştiinţă, în primul rând. Istoria este o ştiinţă, evoluţia (probabil la asta te-ai referit), este cât se poate de şiinţifică (face parte din biologie). Nu stau să predau eu biologie acuma, mai multe detalii despre evoluţie, găseşti la un simplu click (de exemplu aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Evolution_theory#Social_and_cultural_responses ). Cât despre filosofie, ei bine, ea arată evoluţia gândirii umane în timp, ce e de stabilit ca adevărat sau fals în cazul ei?

      Ștergere
  4. Nu este vorba de propaganda draga Horia. Este vorba de o optiune a părintelui, la care acesta este indreptatit. Si mai important, edte vorba de un drept elementar al bietului copil. Desi cand auzi copii de clasa a sasea spunand ca lumea are doar zece mii de ani si ca scheletele de dinozauri au fost ingropate de Dumnezeu pentru a ne testa credinta, mai ca-mi vine sa fac crima nu doar propaganda. Iar referitor la intunecat mintile, tampit samd, imi permit sa te contrazic. Cu probe. Mai fa niste vizite prin satele romanesti si poate ai sa intelegi despre ce vorbesc...

    RăspundețiȘtergere
  5. Va spun ca suntem parinti cu un copil de 7 ani in clasa I-a.La inceputul anului copilul a fost inscris din oficiu la religie,dar intr-o zi a venit acasa si ne-a spus ca d-na de religie le-a spus ca daca nu sunt cuminti ajung in iad,copilul fiind ingrozitor de speriat de acest lucru.Am intrat pe legea educatiei si am vazut ca de fapt nu e obligatoriu si am hotarat sa o retragem de la ora de religie,dar intreberea e:ce va face in acest timp?si cum va fi privit de colegii lui?Copilului nostru nu i-a fost niciodata frica de nimic,noi am crescut un copil care avea un echilibru interior extraordinar,iar acum constatam ca tot ce am construit noi a daramat aceasta d-na de religie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţi ani înainte!

      Este bine că aţi decis să o retrageţi de la ora de religie, nu mulţi părinţi au curajul să facă acest lucru.

      Cum argumentele raţionale în favoarea aspectelor predate la ora de religie lipsesc cu desăvârşire, se apelează la teamă pentru a fi impuse. Ţinând cont de faptul că elevii la vârsta respectivă nu au încă o cultură generală ştiinţifică dezvoltată (urmând o dobândi pe parcursul şcolii), dar sunt şi uşor impresionabili (mai ales de către adulţi, pe care se bazează foarte mult), iau astfel de lucruri foarte în serios.

      Legat de ce poate face în timpul orei de religie, situaţia este cam dificilă, mai ales în cazul în care nu sunt mulţi părinţi care au decis retragerea astfel încât să se poată organiza o oră opţional pentru altă materie. Pe de-oparte infrastructura şi numărul de cadre didactice limitat din multe şcoli îngreunează considerabil astfel de alternative, pe de altă parte nici nu se prea doreşte retragerea copiilor de la ora de relgie, existând un acord mai mult sau mai puţin tacit între minister şi culte (în special BOR). Puteţi totuşi să încercaţi anumite lucruri. Dacă ora de relgie este prima sau ultima în orar şi programul vă permite, puteţi să o duceţi la şcoală mai târziu sau să o luaţi acasă mai devreme (acest lucru se poate face numai în prezenţa şi cu răspunderea dumneavostră, deoarece conform legii unitatea de învăţământ răspunde de siguranţa elevilor în timpul programului). Sau dacă ora de religie se suprapune cu o oră predată de alt învăţător, puteţi discuta cu respectivul cadru didactic să o primească la ora respectivă (ar fi uşor de realizat şi i-ar prinde şi mai bine o oră în plus de limba română, matematică etc. decât cea de religie).

      În ceea ce priveşte "oprobiul" colegilor de clasă sau al profesoarei de religie, este extrem de neplăcut dar totodată este de aşteptat ţinând cont de mentalitatea generală a societăţii în care trăim. Dumneavostră îi puteţi explica cum stau lucrurile de fapt cu religia, cu "pedepsele"şi ameninţările acesteia, iar în cazul acesta ar trebui sa asculte de dvs. înaintea oricui. Şcoala este locul care oferă cunoaşterea, dar educaţia copilului este în primul rând o datorie a părinţilor şi sunt de părere că decizia lor ar trebui să cântarească cel mai mult în acest sens, în dauna "gurii satului".

      Vă doresc succes pe mai departe şi să puteţi să îi oferiţi educaţia şi sprijinul de care are nevoie în viaţă!

      Ștergere
    2. Noi intram in clasa 0 (alta tampenie dar asta face titlul altui subiect)....si nu stiu ...s-o las la religie si sa o comita popa ( caci sigur o va comite cu o ineptie) si apoi sa am motiv sa o retrag sau sa o retrag din prima de la ora de religie ? Oricum cand imi sustin punctul de vedere se uita toti ca oile la mine....sunt singura ..asa si ? vreau ce-i mai bine pt copilul meu , pt ca religia e una iar credinta e alta ....e punctul meu de vedere , dar citind aici am prins curaj , aveam aceleeasi temeri vis a vis de "ce vor zice ceilalti" copilul va fi "altfel" .....fetita mea crede in doamne doamne , crede in ingerasi , crede in bine.... si da ! nu o duc la biserica cu batic in cap, sa stea umila in fata popii, sa stea flamanda la o slujba unde in marea majoritate nu intelege despre ce se vb , sa stea in picioare sa asculte un popa caruia tre sa -i si pupe mana la sfarsit...sunt multe de spus....dar ma opresc aici in speranta ca indoctrinarea romanilor se va sfarsi curand....

      Ștergere
    3. Dacă deja ai îndoieli în privinţa orelor de religie, cred că cel mai bine ar fi să o retragi din prima. Nimeni nu îţi poate impune nimic vis-a-vis de convingerile religioase, iar în cazul confesiunii, părinţii minorilor sunt cei care o aleg. Educaţia religioasă (sau lipsa acesteia) este o sarcină care îi revine exclusiv părintelui copilului.
      Mai multe informaţii care vizează ora de religie găseşti în acest PDF al Asociaţiei ASUR:

      http://www.ateu.ro/wp-content/uploads/2013/09/odr.pdf

      Ștergere