Dumnezeu şi liberul arbitru

Ni se spune deseori în învăţăturile creştine că Dumnezeu atunci când "ne-a creat", ne-a lăsat posibilitatea de a alege, de a fi liberi şi de a face ce vrem noi cu viaţa noastră, mai pe scurt "liberul arbitru".
Dar cât de liberi în a face alegeri suntem noi de fapt? Un liber arbitru implică posibiltatea de a alege între minim două opţiuni viabile.

Mai întâi să vedem "logica" creştină care sună cam aşa: "Dumnezeu ne iubeşte mult şi tocmai de aceea ne dă posibilitatea să alegem dacă vrem să facem voia lui sau nu. Dacă faci voia lui, ajungi în rai, dacă nu faci voia lui ajungi în iad. Dar tu alegi unde vrei să ajungi". Cu alte cuvinte Dumnezeu te iubeşte mult şi dacă îl iubeşti şi tu la fel de mult vei ajunge in rai, dacă nu îl iubeşti şi nu faci voia lui ajungi în iad. Care e de fapt valoarea de libertate a alegerii tale în cazul ăsta? FIX 0 (ZERO). Dumnezeu, în ciuda faptului că se zice că e o fiinţă superioară nouă, başca şi omniscientă, nu prea a înţeles că dragostea cu de-a sila nu se poate. De ce libertarea ta este fix 0 în cazul ăsta? Pentru că dacă faci ca el, ajungi în rai, dacă nu faci ca el ajungi în iad unde vei fi torturat "pentru eternitate". Deci, pentru orice om normal la cap din treaba asta rezultă că de fapt ai o singură variantă disponibilă, aceea de a face exact ce vrea el, nu poţi alege varianta iadului decât dacă eşti masochist (deşi eu cred că nici măcar un masochist nu ar face treaba asta, oricât ar iubi el tortura, perspectiva eternităţii acesteia sigur l-ar descuraja).
Deci Dumnezeu te iubeşte, te vrea, dar dacă tu nu îl vrei te va pedepsi pentru "restul eternităţii". Nu vi se pare un pic cam dus si cam puţin viabil ca să fie exact unul şi acelaşi zeu iubitor şi iertător din aceleaşi învăţături creştine? Mie imi miroase a dictatură de la distanţă. Dar poate că Dumnezeu este schizofrenic sau suferă de personalităţi multiple (ceea ce se prea poate, ţinând cont că este "alcătuit" din trei entiăţi: Tatăl, Fiul şi Sf. Duh), ceea ce iarăşi nu prea l-ar face demn de venerat, decât din frică.

Şi dacă nici citind paragraful de mai sus nu e clar de ce liberul arbitru dat de Dumnezeu nu e deloc liber, voi face o analogie: E ca şi când ar veni la mine o tipă şi mi-ar spune "Ştii, eu te iubesc pe tine foarte mult! Dacă şi tu mă vei iubi pe mine, te voi duce pe culmile fericirii. Dacă nu mă vei iubi, te voi tortura şi după aceea îţi voi da foc la casă cu tine în ea. Pot şi o voi face! Dar îţi dau libertatea să alegi ce vrei să faci.". Atât eu cât şi oricine altcineva va constata că tipa în cauză este fie obsedată, fie dusă cu sorcova (că tot e perioada asta din an), fie amândouă.


Şi mai mult decât atât, toate învăţăturile şi sursele creştine susţin faptul ca Dumnezeu este omniscient. Că ştie absolut tot. Tot ce a fost, tot ce este şi tot ce va fi ("în vecii vecilor. Amin!"). E un fel de "Big Brother din stratosferă" de care nu ai cum să scapi orice ai face. Poate că vă întrebaţi  de ce vorbesc despre treaba asta la un articol despre "liberul arbitru". Pentru că omniscienţa lui Dumnezeu exclude liberul arbitru al omului. Cum se întâmplă acest lucru? Simplu: Dumnezeu ştie tot ce se va întampla în viitor (asta implică şi faptul că ştie şi tot ce va face fiecare om oricând şi oriunde). Şi tot din sursele creştine ştim faptul că lucrurile se vor întâmpla exact dupa "voia Domnului", adică a lui Dumnezeu. (adică după un plan: planul divin). Iar toată creaţia sa (inclusiv omul) se supune acestui plan divin. Cu alte cuvinte, când Dumnezeu a creat omul, el (Dumnezeu) ştia exact ce va face în fiecare clipă fiecare om, iar lucrurile făcute de fiecare om urmau a fi făcute exact conform planului lui Dumnezeu, dupa voia Lui. Deci, nu există niciun liber arbitru pentru om în treaba asta, el execută întocmai şi la timp totul dupa voinţa Domnului.

Şi dacă nu aţi înţeles exact cum stau lucrurile în ultimul paragraf, să facem o analogie: În locul lui Dumnezeu avem un student la Politehnică, programator IT. El creează un program (software) cu un anumit scop (a.k.a. "planul divin al studentului programator IT de la Politehnică"). În timpul conceperii programului, studentul va introduce în baza sa anumite functii prin care programul va executa anumite comenzi ce vor avea ca rezultat anumite efecte la anumite intervale de timp în cadrul rulării lui. (Exact şi întocmai cum doreşte studentul). Programul (soft-ul) este gata şi începe să ruleze şi să execute comenzi la aunumite intervale de timp. Să presupunem că programul respectiv are conştiinţă de sine. În momentul în care programul execută o comandă el crede că o execută din propria voinţă (că are liber arbitru). Însă în spatele comenzilor sale se află studentul, care raportat la program este omniscient, deoarece acesta ştie exact când şi ce comandă execută programul (în prezent) şi când şi ce comandă va executa programul (în viitor) pe parcursul rulării sale ("viaţa" programului), până la sfârşitul rulării şi executarea ultimelor comezi (adică împlinirea de către program a scopului pentru care a fost creat şi totodată finalul "planului divin al studentului programator IT de la Politehnică", întocmai cu voinţa acestuia).


"Încurcate şi nebănuite sunt căile Domnului", nu-i aşa? Dar staţi un pic! Încă nu am terminat. Lucrurile sunt şi mai complicate: Nici măcar Dumnezeu nu scapă de propria omniscienţă. El ştie tot ce va face el în viitor şi va face întocmai ce ştie că va face (altfel nu ar mai fi omniscient dacă nu va face exact ce ştie că va face) de unde rezultă că nici măcar el nu are liber arbitru, fiind subjugat omniscienţei sale.


Din toate aspectele de mai sus rezultă că:

1) Dumnezeu este omniscient şi nu există liber arbitru (deci scripturile mint că avem liber arbitru de la Dumnezeu);
2) Avem liber arbitru de la Dumnezeu dar el nu este omniscient (deci scripturile mint când spun ca el este ominscient);

3) CONCLUZIA: Scripturile mint oricum ai da-o!

Deci ar trebui să aveţi mare grijă ce ajungeţi să credeţi când citiţi "cuvântul Domnului" (a.k.a "sfintele scripturi"/ "sfintele învăţături creştine").

10 comentarii:

  1. Foarte , foarte adevarat. publica-l pe facebook la resurse pentru ateism !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulţumesc pentru aprecieri!
      Nu am cont de Facebook. Motivele pentru care nu utilizez Facebook le-am menţionat în articolul precedent acestuia, http://romaniailuziilor.blogspot.ro/2012/12/de-ce-nu-suport-facebook-ul.html . Pe ansamblu, consider Facebook-ul mai mult inutil decât util. Dacă articolul acesta al meu ţi se pare reuşit şi demn de pus pe "Resurse pentru ateism", lasă un link pe pagina respectivă de Facebook cu direcţionare către el.

      Ștergere
    2. Am primit articolul, mi-a plăcut și îl voi populariza în cursul zilei de mâine. Pentru mine Facebookul este, dacă nu neapărat plăcut, groaznic de util: ajung la mulți oameni simultan și cu mare ușurință. De asemenea mă bucur că am mai găsit încă un blog pentru blogroll :) [Freija], Resurse pentru Ateism

      Ștergere
    3. @ Freija
      Mulţumesc pentru aprecieri şi ajutorul dat pentru popularizarea blogului meu!
      Şi eu citesc de ceva timp, cu plăcere, blogurile pe care postezi (în special "Cugetările Pietrei").
      Numai bine!

      Ștergere
  2. o sa iti las :) esti un blogger cognitiv!

    RăspundețiȘtergere
  3. offffff...bun articolul...dar pleaca de la o premiza gresita...sau mai bine zis o mare minciuna: conform bibliei, nu hal dah sus ne-a dat liberul arbitru, 'mnealui chiar interzicand in mod expres ca noi sa avem libertatea de a alege si pedepsindu-ne ulterior pentru dobandirea liberului arbitru. in pasi marunti: 1.DD (doamne doamne) ne-a creat pe noi; 2. noi nu stiam de niciunele, ce e ghini sau ce nu e ghini (ergo nu tu liber arbitru); 3. DD creeaza pomul cu merele cunoasterii (care te facea sa-ti dai seama ce e ghini si ce nu, deci pomul liberului harbitru); 4. DD: thou shalt not bagi botu-n merele mele ca-ti sparg fata! (e interzicere la liberul arbitru) 5. in comes the sherpishoru care o ispiteste pe mandra Eva care la randul ei il "prosteste pe neica Adam sa bage botu la sav...merisor. za effect? pai DD face spume la gura si-i scoate din actele de casa. why? pai pen' ca inculpatii au capatat liberul arbitru. in concluziune...DD nu numai ca nu ne-a dat liberul arbitru, ci ne-a pedepsit cand l-am capatat prin asa zisa inselaciune.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Salut!

      Când am spus "învăţături creştine" nu m-am referit nu numai la Biblie ci la ce susţine teologia în prezent cum că am avea liber arbitru de la început. Deci, minciuna e a lor, nu a mea, eu doar am demontat-o.

      Treaba cu Adam şi Eva (că au fost pedesiţi pentru o faptă pentru care în mod normal nu meritau să fie pedesiţi) o ştiu bine, o ştie toată lumea. Dar acest fragment din Biblie nu face obiectul articolului de faţă.

      Ștergere
    2. nu am spus ca e minciuna ta...ci a lor, catolici, ortodcsi, whatever...si am considerat sa fac acea precizare pentru ca articolul tau pleaca practic de la faptul ca crestinismul sustine ca DD ne-a dat liberul arbitru...vroiam doar sa subliniez ipocrizia lor

      Ștergere
  4. bai nene, nu mai puneti botu la ce spun popi sau la ce este scris in cartile asa zis sfinte. UNIVERSUL l-a creat DUMNEZEU si... culmea nu exista nimic sfant in el decat carti scrise de niste primitiv si cladiri construite de oameni!!! ce ma opreste sa cred ca Moise dupa 40 de zile de post pe muntele Sinai, nu a vazut Ingerul Domnului intr-o flacara de foc, care iesea dintr-un tufis de canabis in flacari, dupa ce a tras ceva fum pe nas?????????????????

    RăspundețiȘtergere
  5. https://www.facebook.com/ZeulDUmnezeu/photos/a.573875196027672.1073741839.378919898856537/754815207933669/?type=1&theater

    RăspundețiȘtergere