Crăciun sau Solstiţiu de iarnă fericit!

Crăciunul este o sărbatoare celebrată în întreaga lume pe 25 decembrie (conform calendarului gregorian) şi (în cazul unor biserici răsăritene) pe 6 ianuarie (6 ianuarie in calendarul gregorian, 7 ianuarie în cel iulian).
Cunoscută ca şi "Naşterea Domnului", este asociată cu numeroase tradiţii precum colindele, împodobirea pomului de Crăciun, împărţiri de daruri etc.

Dar cât de creştine sunt aceste tradiţii?

Totul a început în cele mai vechi timpuri când oamenii făceau anumite observaţii dar nu le puteau explica din punct de vedere ştiinţific. Printre observaţiile cu un grad mare de interes al oamenilor se aflau şi cele astronomice (mişcarea pe cer a Soarelui, Lunii, diferitelor stele sau alte astre) cu caracter utilitar în anumite activităţi cu caracter anual. Acestea au avut o mare însemnătate, mai ales din punct de vedere religios, cele mai multe temple construindu-se în funcţie de mişcările astrelor. Un astfel de exemplu este celebrul Stonehenge, din Câmpia Salisbury, Anglia. Acest templu a fost construit în neolitic şi dedicat solstiţiului. Solstiţiul este acea zi din an în care Soarele se află la cel mai înalt punct de pe cer (solstiţiul de vară, 21/22 iunie - cea mai lungă zi din an) şi cel mai jos punct pe cer (solstiţiul de iarnă, 21/22 decembrie, cea mai scurtă zi din an). Venerarea Soarelui este un element comun multor popoare (de la egiptenii antici pentru care Soarele, cunoscut sub denumirea de "Ra" era unul dintre cei mai importanţi zei pâna la romani şi popoarele germanice şi slavi).

Cel mai probabil că deja v-aţi întrebat ce legătură există între paragraful de mai sus şi Crăciun.
Ei bine, există! Odată cu oficializarea creştinismului ca religie a Imperiului Roman (în urma Edictului de la Milano din 313 dat de Împăratul Constantin I), noua religie a fost impusă în imperiu şi în timp, treptat, în toată Europa (popoarele germanice nordice şi slavii de est fiind printre ultimele creştinate, aproximativ în perioada 1.000-1.100/1.200).
Impunerea noii religii nu se putea face altfel decât prin suprimarea vechiilor religii şi credinţe politeiste la nivel european.
Una dintre cele mai importante perioade din an pentru aceste credinţe "păgâne" este cea marcată de solstiţiul de iarnă 21/22 decembrie, inclusiv zilele imediat următoare. Conform acestor credinţe zeii trebuiau omagiaţi pentru că aceştia făceau posibilă reluarea ciclului solar anual normal şi trecerea peste cea mai lungă noapte din an. Astfel de sărbători aveau loc în toată Europa: în spaţiul roman - Saturnaliile, dedicate zeului Saturn, în cel nordic-german - Yule , dedicat în special celui mai important zeu din mitologia nordică, Odin şi mult mai târziu, dupa anul 1.000, Korochun (vă sună familiar?) în spaţiul slavilor estici.

Aceste sărbători au fost suprimate iar locul lor a fost luat de Crăciun.
Dacă eşti creştin şi eşti de acord cu primul paragraf al articolului, iată ce ar trebui să ştii:

1) Legat de "Naşterea Domnului", sau pe numele lui original, Yehosua (cunoscut în spaţiul românesc ca Iisus Hristos). Biserica nu îl menţionează până în secolul al IV-lea, nu există nicio proba arheologică care sa ateste existenţa sa, singura sursă fiind Biblia (după cum am spus, începând cu secolul al IV-lea). Ba mai mult, în cazul în care Iisus chiar a existat, există opinii care susţin că presupusa sa naştere a avut loc undeva în perioada 7-2 î.H.!!! (încurcate sunt căile Domnului!). Nu există nicio sursă care să ateste că ar fi vorba de 25 decembrie. Această dată a fost aleasă special de către Biserică pentru a înlătura credinţele şi sărbătorile păgâne mai sus menţionate şi pentru a-şi consolida poziţia prin suprimarea lor.

2) Împodobirea bradului este un obicei păgân provenit de la popoarele germanice. În perioada sărbătorii Yule aceştia îşi împodobeau casele cu creguţe de conifere sau vâsc pentru a aduce noroc. Venerarea copacilor este specifică popoarelor germanice păgâne (a coniferelor în special la cele nordice) şi a credinţelor druizilor (stejarul şi planta parazit, vâscul). Împodobirea bradului (într-un mod apropiat de cel din prezent s-a facut mai întâi exact în zona de răspândire a popoarelor germanice).

3) Cu menţiune specială pentru ortodocşi: Conform canalului TV History, Martin Luther a fost primul care a decorat bradul de Crăciun cu lumânări aprinse. Deci, când mai puneţi instalaţii şi alte dispozitive luminoase în bradul de Crăciun, nu uitaţi că cel care a venit primul cu ideea este "un eretic" ale cărui acţiuni au dus la apariţia protestanţilor (cunoscuţi în cercurile habotnico-fanatice ortodoxe drept "antemergătorii diavolului").

4)  Colindatul este un obicei păgân. Este specific sărbătorii Yule având ca principal scop urări de bine pentru următorul an. Obiceiul a fost preluat de creştinism iar în prezent se referă mai puţin la urările de bine, fiind mai mult folosit ca propagandă pentru "Naşterea Domnului".

5) Dăruirea de cadouri este un obicei păgân. Este specific sărbătorii Saturnalia când se ofereau cadouri (atât cadouri simbolice cât şi scumpe, cadouri cu caracter vesel sau chiar farse).

6) Denumirea de Crăciun din limba română. Nu este legată de creştinism, biserică sau limba latină. Provine din slavonă, Korochun şi desemnează o sărbătoare păgână a slavilor estici legată şi ea tot de solstiţiul de iarnă.


În concluzie, Crăciunul este exemplul perfect prin care se demonstrează cum creştinismul s-a impus cu forţa mai întâi în Imperiul Roman şi mai apoi în Europa (şi prin colonişti în întreaga lume), suprimând credinţele şi religiile "concurente", luând tradiţii şi obiceiuri de la acestea şi însuşindu-şi-le, pretinzând că le-a inventat (exact cum a făcut, printre altele cu moralitatea, binele şi răul).

Un singur lucru ar mai fi de spus:
Să aveţi cu toţii un solstiţiu de iarnă fericit!

2 comentarii:

  1. Multumim asemenea. Nu conteaza ce sarbatorim, sa fie liniste, pace, armonie si bucurie in suflet!

    RăspundețiȘtergere
  2. Corect! Dar consider la fel de important sa stim ce sarbatorim si mai ales de ce. Putem fi buni si cinstiti unii cu altii infiferent ce sarbatorim (daca sarbatorim) si acum si in alta perioada din an si nu pentru ca asa scrie intr-o carte sau in alta parte.

    RăspundețiȘtergere