USB/USR aceeaşi mizerie

Recent, Preaîmbuibatul Ciobotea a cerut de la primăriile de sector din Bucureşti câte 10 milioane de lei de căciulă pentru Catedrala Mânuirii Banului public, altfel construcţia se va opri pentru că BOR "nu mai are fonduri".

Prealingăul PSD-ist Tudorache, proaspăt ales primar la  sectorul 1 a sărit repede să se voteze în şedinţă să se apropbe doleanţa Preaîmbuibatului de Ciobotea, cei din PNL opunându-se iar cei din USB dorind să se aloce 2 milioane de lei şi nu 10, ca mai apoi să se facă o consultare publică pentru continuarea finanţării catedralei.

Întrebat recent despre treaba asta, Nicuşor Dan a scris pe Facebook următoarele: "Am fost întrebat astăzi la Baia Mare care este poziția USB față de construcția Catedralei Mântuirii Neamului din bani publici. Nu suntem de acord cu finanțarea Catedralei din bani publici decât în urma unei consultări care să fie reprezentative, inclusiv referendum.".

De ce spun că e aceeaşi mizerie? Răspunsul corect ar fi fost "Nu suntem de acord cu finanțarea Catedralei din bani publici. PUNCT!". Astfel că nu este nimic altceva decât populism ieftin. Ei nu îşi asumă de fapt nicio poziţie în treaba asta ci sunt de acord cu orice ar decide "poporul" la un eventual referendum. Ia ghici Nicuşor, ce ar decide poporul ăsta  "86% creştin-ortodox" la referendumul ăsta? Deci, democraţie sau tirania majorităţii?

Prin Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor Publicată în Monitorul oficial Partea I, nr. 11/8.01.2007 se prevede, între altele, că "În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee. Cultele sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice. Statul, prin autorităţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult."

Pentru 10 milione ai face referendum, nu? Dar pentru alea 2 milione de ce nu ai face? De la ce sumă în sus e "normal" să se facă referendum?

Dar un referendum pe tema moscheii nu facem? Ia ghici, acolo ce va ieşi? Cu ce e mai breaz cultul creştin-ortodox decât cultul musulman? Că sunt mai mulţi, da! Deci populism.

Interesul public nu e acelaşi lucru cu interesul publicului. Dacă tot o ardeţi cu poporul, nu uitaţi că acelaşi popor bucureştean a votat cu neo-comuniştii de la PSD iar pe voi v-au trimis la culcare. Realizez acum că acolo vă e locul, de fapt.

Nicuşor Dan nu are curaj să îşi asume nimic. Nici că e de stânga sau de dreapta, nici că vrea finanţare din bani publici pentru catedrală sau nu, nici că vrea mega moschee sau nu, nici una, nici alta. De fapt nici el nu ştie ce vrea. Ba da, ştie ce vrea. Vrea un singur lucru. Vrea să se lupte cu partidele mafiote care s-au perindat până acum la putere. Şi cum o faci Nicuşor, făcând compromisuri care să nu supere BORâturile? Exact asta au făcut timp de 27 de ani ăia cu care vrei tu să te baţi acum. Păi aşa te baţi cu ei, făcând exact ca ei?

Am spus-o de fiecare dată, deşi am votat cu el de fiecare dată (pentru că nu am avut efectiv altceva ce să votez): Nicuşor Dan nu e politician, nu a fost şi nici nu va fi. Modul amatoristic în care a pierdut sectorul 1 a fost primul lucru care m-a pus pe gânduri, acum asta a pus capac. Ai două voturi de la mine până acum, pe al treilea nu il vei mai avea.

În momentul de faţă Nicuşor Dan USB/USR se dovedeşte a fi răul cel mai mic. Eu m-am săturat să am de ales mereu între două rele.

Poate e timpul să mai ieşim aşa, la o plimbare pe stradă, in grup de câteva zeci de mii de persoane, zic...

Între timp, dormiţi liniştiţi! Nicuşor votează (bani din buzunarul nostru în cel a lui Ciobotea). Noapte bună!

UNPR-ul a fost băsificat.

Azi la Palatul Parlamentului a avut loc marea băsificare a UNPR-ului. Fostul apendice al neocomuniştilor PSD-işti a fuzionat prin absorbţie cu Partidul Mişcarea Penibilă Populară a lui Traian Băsescu. Cu alte cuvinte un partid de stânga a fuzionat cu unul de dreapta în timp ce PSD, (partid de stânga) rămâne în alianţă cu un partid de dreapta (ALDE). În România de fapt nu ştie stânga ce face dreapta şi invers, pentru că de fapt nu există nici stânga şi nici dreapta. Există doar bătălia pe ciolan şi furtul pin rotaţie al tuturor aceşti vechi FSN-işti care se ceartă de faţadă la TV, dar de fapt îşi dau mâna în culise pentru binele lor şi răul nostru.

Vin alegerile parlamentare cât de curând. Aşa că dragi românoâi, să demonstraţi încă o dată (dacă mai era cazul), că sunteţi un popor masochist cu mintea scurtă şi să îi votaţi tot pe ăştia ca în ultimii 26 de ani.

Ne merităm soarta!

De ce să te laşi de fumat. Sau de ce fumatul nu este decât o iluzie.

Iată-mă din nou scriind pe blog după un timp îndelungat de absenţă (din cauza lipsei de timp şi poate de motivaţie). Ştiu că subiectele politice ne presează mult în perioada asta şi ar trebui să fie prioritare, dar vreau să abordez astăzi un subiect şi mai important, pe care nu l-am mai abordat niciodată.

Desigur că voi vorbi tot despre iluziii: fumatul

Cu toţii avem in jurul nostru oameni care fumează: rude, prieteni, cunoştiinţe, colegi etc. care nu sunt nişte tutunişti drogaţi (cum ar spune nişte puritani ultra-religioşi), ci nişte oameni exact ca şi noi cu care intrăm în contact zi de zi, pe care îi respectăm şi de care ne pasă foarte mult.

Unii ar spune că nu ar trebui să mă privească pe mine faptul că alţii fumează atâta timp cât nu o fac sub nasul meu şi nu mă afectează în mod direct. Şi din acest punct de vedere au parţial dreptate. Desigur că este alegerea lor să fumeze iar cei afectaţi în mod direct sunt ei, de cele mai multe ori în mod asumat. Desigur că fiecare este liber să aleagă să facă ce vrea cu viaţa lui (şi este normal să fie aşa), desigur că nu avem niciun drept să le cerem să nu mai fumeze. Dar tocmai pentru că ne pasă de ei, am vrea (pentru binele lor) să îi facem cumva să renunţe la fumat şi să nu îi mai vedem cum se otrăvesc încetul cu încetul cu fiecare zi ce trece.

Ei bine, suntem naivi. Nu putem să îi facem noi să renunţe, doar ei pot să o facă dacă vor cu adevărat. Ce putem noi să facem este să încercăm să îi convingem să încerce şi atunci când vor vrea şi se vor simţi pregatiţi, să îi încurajăm şi să le fim alături în această misiune extrem de dificilă pentru ei.

Aşa că dragă fumătorule (oricine ai fi), dacă mâine m-aş întoarce pentru o a patra domnie în ţara asta, nu ţi-aş interzice să fumezi. Nici măcar nu i-aş trage în ţeapă pe producătorii de ţigări (deşi ar merita-o).
Singurul lucru pe care l-aş face ar fi să te rog să te gândeşti un pic mai profund la ceea ce voi scrie mai departe.

Mai ţii minte când şi cum te-ai apucat de fumat? Să fie 5 ani de atunci? poate 10? poate mult mai mulţi. Te-ai apucat de fumat dintr-o curiozitate. Ai vazut alţi prieteni care fumau şi ţi s-a părut a fi ceva special şi care te-ar fi făcut şi pe tine să fii în rând cu ei şi să pari mai matur(ă). Nu-i aşa? Aşa că ai încercat şi tu. Ai tras primul fum şi te-ai înecat cu ceva ce avea gust de mucegai (sau ceva de genul). Dar ceilalţi te-au încurajat să mai încerci. Şi asta ai făcut. Asta a fost prima ţigară. Apoi a doua, apoi a treia. Dar nu erai fumător/fumătoare. Nu încă...Fumai ocazional. Pe nesimţite ocazionalul a devenit cotidian iar două-trei ţigări pe zi au devenit în câţiva ani un pachet pe zi. Când au aflat toţi apropiaţii tăi, ţi-au zis să nu mai fumezi că nu e bine. Şi te-ai documntat şi ai ajuns şi tu la concluzia că nu e bine. Şi te-ai gândit să te laşi. Dar ţi-ai zis că n-ai cum să te laşi aşa pur şi simplu şi că ar fi bine să o iei treptat şi să reduci numărul lor. Şi după ce ai încercat treaba asta cu redusul o perioadă, ai rămas tot la o medie de un pachet pe zi . Şi totuşi ai vrea să nu mai fumezi, dar pare că nu poţi.

Înainte de toate ai putea face o listă cu plusuri şi minusuri. De ce ai vrea şi de ce nu ai mai vrea să fumezi. Gândeşte-te bine la acaestă listă. Ia un pix şi o foaie şi scrie lista acum...
Ai terminat? Bun!

Probabil că balanţa atârnă greu în parea minusurilor, deci motivele pentru care ai vrea să renunţi sunt multe şi întemeiate. Acum aruncă o privire dincolo, la motivele pentru care nu ai vrea să renunţi. Sunt puţine şi nu foarte clar evidenţiate. Motivul care are cea mai mare greutate şi care sunt convins că este şi cap de listă este "1. Pentru că îmi place". Nu-i aşa? Ce îţi place mai exact? Gustul? Nu cred... Mirosul? Nici atât! Senzaţia? Da, asta era! Senzaţia de plăcere!
Ei bine, senzaţia de plăcere nu este decât o iluzie!
Să analizăm mai departe, la rece, ce îţi palce de fapt.


ILUZIA PLĂCERII

Sunt sigur că termeni precum nicotină, monixid de carbon, gudron, dopamnină, cancere şi infarct miocardic nu îţi sunt deloc necunoscuţi şi i-ai întâlnit de fiecare dată când te-ai mai documentat şi te-ai gândit să te laşi.
Să luam lucrurile pe rând.

Nicotina - (folosită şi ca insecticid) este un drog extrem de puternic şi eficient. Ţigările nu conţin decât o cantitate infimă de nicotină (pentru că o picătură de nicotină în stare pură poate să fie fatală instant), dar suficient de multă cât să te facă dependent(ă) instant. Când fumezi, o cantitate mică de nicotină pătrunde în sistemul sangvin, este transmisă mai departe la creier şi acţionează eliberarea de dopamină (şi contribuie la creearea stării de plăcere, aproximativ ca atunci când faci sex, mănânci mâncarea preferată, bei băutura preferată sau asculţi refrenul melodiei preferate etc.). În cazul acestor exemple, acţiunea lor care creează plăcere este una benefică, deci plăcerea este autentică şi nu doar indusă. În cazul nicotinei, nu numai că starea de plăcere este artificială şi indusă, ci am putea spune că este (asumat sau nu, conştient sau nu) o plăcere masochistă. Poate sună prea dur.... Să argumentez. Nicotina nu vine niciodată singură, ci la pachet (cel de ţigări desigur) cu următoarele:
Cianură (otravă pură. Certej, Roşia Montană, vă sună cunoscut? Probabil că aţi ieşit să protestaţi împotriva poluării mediului cu cianură, împotriva poluării corpului vostru cu acceaşi substanţă nu luaţi nicio măsură?), amoniac (utilizat pentru îngrăşăminte chimice), acetilenă (compus chimic folosit ca şi combustibil pentru lanterne cu gaz), benzen (alt compus chimic folosit la fabricarea de materiale plastice, vopsele, coloranţi), formaldehidă (substanţă folosită la conservarea cadavrelor) şi binecunoscutul şi fatalul gaz otrăvitor, monixidul de carbon.
Toate aceste substanţe împreună formează gudronul (sau mai "pe româneşte" catran), un lichid chimic, vâscos de culoare neagră sau brună închis utilizat la construcţia drumurilor sau în industria chimică pentru obţinerea de fenol, toulen sau naftalină. Lichidul ăsta în timp se acumulează în plămânii tăi, iar dacă tuşeşti des din cauza fumatului este un semn totuşi bun. Înseamnă ca organismul tău reacţionează la otravă şi încearcă să o elimine prin tuse din plămâni, prevenind depunerea ei acolo şi apariţia cancerului. Deci este un semn al organismului care îţi cere să te opreşti din a-l otrăvi.

Încă mai crezi că simţi plăcere băgând toate substanţele astea în coprul tău?
Analizează pe cineva care fumează undeva singur/singură. Uită-te bine la el/ea. Vezi plăcere pe faţa persoanei respective? Vezi vreun zâmbet, vreo bucurie? Nu! Ceea ce vezi (şi ceea ce văd şi eu de fiecare dată) este o persoană care se uită în gol, aproape tristă, executând acest "ritual" al fumatului în mod absolut mecanic. Uită-te în oglindă în timp ce fumezi şi analizează-te cât se poate de sincer. Chiar simţi plăcere? Mă indoiesc...

Am demontat mitul plăcerii. Ai ajuns la concluzia că nu îţi place să fumezi, dar totuşi nu vrei să renunţi. Sau de fapt vrei, dar simţi că nu poţi. Pentru că mai e ceva, dincolo de plăcere. Este motivul al doilea pro-fumat de pe lista pe care te-am rugat să o întocmeşti mai devreme: "2. Pentru că mă relaxează în general, iar în particular, în situaţiile stresante mă calmează şi mă ajută să mă concentrez mai bine". Nu-ia aşa? Ei bine, nu! Nu este decât o altă iluzie.


ILUZIA RELAXĂRII, A CALMULUI ŞI A UNEI MAI BUNE CONCENTRĂRI

Aici lucrurile sunt mult mai simple, deci mai evidente. Tocmai am detaliat mai sus cum acţionează nicotina. Ceea ce  face ţigările să fie la fel de periculoase ca în cazul drogurilor (cele cu efect pe termen scurt, interzise de lege) este una din substanţele menţionate mai sus, anume monoxidul de carbon. Odată introdus în sânge, acesta face ca nivelul oxigenului primit de la plamâni la inimă să scadă, astfel inima bate mai tare făcând sângele să ajungă mai repede la plămâni pentru a prelua mai mult oxigen. Asta duce le creşterea pulsului şi a tenisunii arteriale în timpul fumatului (dublată şi de o cafea, căci ţigara "merge de minune şi cu o cafeluţă nu-i aşa?" duce la un moment dat la infarct miocardic garantat), practic la clasicul efect al drogurilor. Acel efect "high", unde te urcă substanţa, doar ca să te arunce cât mai de sus, ca apoi să vrei să fii din nou acolo sus de unde să fii aruncat(ă) din nou pentru că îţi palce senzaţia de "relaxare" după starea de agitaţie provocată în mod artificial înainte. Cu atât mai mult în situaţiile deja stresante, fumatul de fapt te stresează şi mai tare, astfel că după ce ai fumat şi eşti de fapt doar puţin mai stresat(ă) decât înaintea fumatului şi îţi dă iluzia relaxării. Şi desiguir odată "relaxat(ă)" te "poţi concentra mai bine". Un cerc vicios care începe cu o singură ţigară. Doar tu îl poţi sparge în momentul în care realizezi de fapt că eşti în el şi ce presupune asta.

Bun. Deci primele două puncte de pe listă au fost eliminate. Nici nu îţi place să fumezi de fapt şi nici măcar nu te realaxează în realitate. Dar tot nu îţi vine să renunţi, în ciuda evidenţelor. Pentru că totuşi pare greu să o faci. În parte aşa este. Dar doar în parte.

ILUZIA DIFICULTĂŢII

Toată lumea spune că este greu să te laşi, că nu este suficient doar să realizei de ce fumezi ci să reuşeşti să ai şi o voinţă de fier ca să depăşeşti dependenţa. În parte este adevărat, trebuie să şi vrei să renunţi înainte să te convingă argumentele logice. Însă sunt şi autori care sugerează că nu este chiar aşa de greu şi că tot ce ar trebui să faci, odată ce înţelegi dependenţa, este să iei o ultimă ţigară pe care să o fumezi şi după aceea să te laşi de tot, făcându-ţi ţie însuţi o promisiune solemnă ca va fi ultima. Pare greu de crezut, dar ştiind deja că metoda reducerii eşuează de fiecare dată, parcă nu pare atât de neverosimil. Mai multe persoane mai în vârstă pe care le cunosc şi s-au lăsat de fumat la un moment dat, mi-au spus că au făcut-o exact aşa, brusc. Au fumat o ultimă ţigară şi şi-au spus că asta e ultima. M-am mirat să aud asta şi i-am întrebat dacă le-a fost greu să o facă. Aşa cum probabil anticipăm cu toţii, au spus că le-a fost greu (sau cât de cât greu), în primele zile sau în prima lună, dar după aceea nu au mai simţit nevoia să fumeze nici dacă au fost expuşi la locuri în care se fuma.
Şi totuşi nu e chiar aşa de greu de explicat. Nicotina nu este un drog care să rămână atât de mult timp în organism. Mai mult iluzia din spatele dorinţei este cea care o face să fie irezistibilă, mai complicat fiind cu restul substanţelor menţionate mai sus, pentru care e nevoie de un timp mult mai îndelungat pentru a fi eliminate total. Gândeşte-te că totuşi dormi măcar 8 ore pe noapte şi nu te trezeşte nevoia de nicotină să fumezi aşa cum te trezeşte nevoia de a merge peste noapte la toaletă. Deci corpul tău poate rezista bine-mersi ore întregi fără ţigări, fără să sufere în mod real din cauza privării de nicotină. Abia când te trezeşti şi devii conştient(ă) de faptul că "vrei" să fumezi se instalează dorinţa de nicotină. Dar deja am stabilit mai devereme că de fapt doar "vrei" ci nu vrei cu adevărat să fumezi.

ILUZIA GOLULUI

O.K.: Vrei să te laşi de fumat, nu-ţi face în mod real plăcere să fumezi, nu-ţi este de fapt deloc util şi parcă nu este nici chiar aşa de greu să renunţi la ţigări aşa cum pare la o primă vedere. Te gândeşi serios la posibilitatea de a te lăsa, poate chiar acum în timp ce citeşti, fumezi şi te uiţi la ţigara din mâna ta şi se conturează din ce în ce mai mult ideea că este ultima. Dar parcă ceva nu face "click!", pe undeva, parcă ceva te reţine să te desprinzi. Te gândeşti cum vei putea trăi fără ţigări din momentul în care alegi să te dsprinzi de ele. La urma-urmei doar ţi-au fost un companion atâţia ani, nu-i aşa? Crezi că vei simţi un mare gol şi că viaţa ta nu va mai fi niciodată la fel fără ele. 
Da, viaţa ta nu va mai fi nicioadtă la fel fără ele, pentru că te vei elibera total şi vei rupe lanţurile iluziei care te-au ţinut captiv(ă) în toţi aceşti ani. Nu este niciun gol acolo, nu este nimic de acoperit sau de înlocuit cu altceva (unii înlocuiesc ţigările cu plasturi, cu gume cu nicotină sau dulciuri, bomboane mentolate etc, care pot duce la alte dependenţe şi la kilograme în plus: a.k.a. iluzia îngrăsării după ce te laşi de fumat). Nu este niciun gol acolo pentru că nu a fost niciodată. Înainte să te apuci de fumat nu aveai nevoie de ţigări. Nu ai avut de fapt nevoie niciodată. Ceea ce simţi este doar teama de desprindere de ceva ce te-a acaparat atât de mult timp. Să nu îţi fie teamă! Vei avea numai de câştigat. 

ALTE ASPECTE

a) Aspecte financiare

Recent o persoană cu care am avut mai multe discuţii interesante pe tema fumatului (şi numai), mi-a spus că i s-ar părea mai eficient să renunţe la ţigări dacă ar primi bani pentru asta. În cea mai mare parte sunt de acord cu ea. La urma urmei ar fi un beneficiu vizibil imediat spre deosebire de unul pe termen mediu şi lung. Cu ocazia asta fac o promisiune. Când voi ajunge multi-milionar în euro voi plăti persoane să renunţe la fumat! Jur pe onoare şi conştiinţă! Până atunci atât în cazul ei cât şi în cazul tău va trebui să apelez la logică şi raţiune înainte de toate. Şi totşi este o metodă prin care poţi fi platit(ă) dacă renunţi la fumat. Să facem un calcul simplu. Fumezi în medie un pachet de ţigări pe zi. Deci 15 lei pe zi pe care îi poţi pune deoparte dacă te laşi azi. Îmi vei spune "Păi oricum nu aş fi în stare să îi pun deoparte, dacă nu se duc pe ţigări se duc pe alte prostii, în puşculiţă oricum nu ajung." Nimic mai fals! Lasă-te de fumat azi şi dă-i unei rude în care ai încredere să îţi pună deoparte cei 15 lei în fiecare zi fără să ştii unde îi ţine. Într-un an vei avea 5.400 lei, adică 1.200 euro cash! Cam cât 5 salarii minime la nivelul actual în România. Dacă te lăsai de fumat fix acum un an, acum erai la Paris aşteptând meciul de deschidere al României cu Franţa, sau în orice altă excusrie în cam orice parte a Europei. Sau mă rog, puteai sa faci ceva mult mai util cu 1.200 euro decât să îi dai pe mizeriile alea de ţigări care îţi fac rău.

b) Aspecte legate de speranţa de viaţă

Cel mai longeviv şi amplu studiu legat de fumat şi speranţa de viaţă a fost realizat în Regatul Unit pe parcursul a 50 de ani. Acest studiu a arătat faptul că în medie o persoană care fumează pe tot parcursul vieţii, din momentul în care s-a apucat, are o speranţă de viaţă cu 10 ani mai mică decât a unei persoane nefumătoare. Totodată dacă te laşi de fumat la 60, 50, 40 sau 30 de ani poţi câştiga 3, 6, 9 sau 10 ani la speranţa de viaţă. Studii mult mai recente susţin chiar scenarii şi mai optimiste cum ar fi faptul că dacă eşti o persoană tânără şi reuşeşti să te laşi de fumat până în 25 de ani sunt şanse foarte mari să îţi revii complet şi să poţi trăi cât trăieşte şi o persoană nefumătoare în condiţiile date. În România, speranţa de viaţă este de 70 de ani la bărbaţi şi de 77 de ani la femei.

Să luăm cazul tinerilor şi să ne adresăm în special lor, pentru că ei sunt cei mai expuşi, iar din tinereţe plecă toată această poveste cu fumatul.
Aşa că dragă tinere fumător, corelând datele statistice prezenzate mai sus dacă vei continua să fumezi vei trăi maxim 60 de ani. Dragă tânără fumătoare, dacă vei continua să fumezi, vei trăi maxim 67 de ani. 60 sau 67 de ani acum ţi se pare că va fi peste foarte-foarte mult timp. Nu, nu va fi. Aceşti ani vor trece foarte repede, iar ca urmare a unei vieţi de fumător, acei ultimi câţiva ani nu vor fi deloc roz. Gândeşte-te cât de repde a trecut timpul pănă la aceşti aproape 25 de ani. 8 ani de şcoală, 4 ani de liceu, bacul, 3 sau 4 ani de licenţă, 2 ani de masterat, primul job etc... Parcă mai ieri începeai clasa întâi. Poate te gândeşti că atunci când vei ajunge la 60 de ani (dacă vei ajunge) oricum îţi vei fi trăit viaţa şi nu va mai conta ce se va întâmpla după aia. Dă-mi voie să te informez că asta este din nou o iluzie. Oricât de grea ar fi viaţa uneori, nimeni nu îşi doreşte cu adevărat să moară. Cum ar fi să fi pierdut acei 10 ani potenţiali de viaţă nu la 60 de ani, ci acum 10 ani. Să fi murit acum 10 ani, la aproape 15 ani. Ca şi când tot ce ai trăit în ultimii 10 ani nu ar fi existat. Sigur nu a fost totul roz în ultimii 10 ani dar cu siguranţă te bucuri ca i-ai trăit. Aşa gândeşti acum, aşa vei gândi şi atunci...


CONCLUZII, SURSE

Sper că după citirea acestei lungi postări să fi înţeles în final că fumatul este doar o iluzie, că de fapt nu reprezintă nicio plăcere, nu îţi este cu nimic util, nu te calmează, nu este aşa de greu să renunţi şi că în definitiv nu renunţi la absolut nimic şi poţi să câştigi mai mulţi bani şi ani pentru tine alături de cei dragi.

Ca şi sursă principală, am fost inspirat să scriu acest articol după ce am citit cartea lui Allen Carr numită "În sfârşit nefumător" pe care am recomandat-o cuiva în speranţa că va renunţa la fumat. Mi-a plăcut foarte mult modul de argumentare al autorului folosind logica şi raţiunea de fiecare dată pentru a convinge în dauna iluziilor şi miturilor adânc înrădăcinate despre fumat. De fapt, m-am simţit total pe aceeaşi lungime de undă în demontarea miturilor şi iluziilor cu autorul (în cazul fumatului şi nu numai). Desigur, că el tratează subiecul în urma unei dependenţe de fumat de 33 de ani, în timp ce eu am reuşit să mă ţin departe de ţigări şi sunt convins că nu mă vor tenta niciodată, dar asemănări de aboradre a demontării iluziilor de orice fel sunt evidente.
Aşa că meritul cel mai mare pentru acestă postare scrisă de mine îi aparţine lui Allen Carr a cărui carte vă provoc să o citiţi. La urma-urmei "what can go wrong?" Citeşti doar o carte, dacă nu are efect, n-ai pierdut nimic, doar ai citit multe cărţi până acum la fel cum vei mai citi. Şi ca să nu credeţi că fac vreo reclamă mascată, cartea se găseşte bine mersi şi pe net în format pdf, deci nu e nevoie să chletuiţi nici măcar 1 leu din cei 5.400 pe care îi veţi economisi pe an când vă veţi lăsa :).

Sursa studiului de care vorbeam este aici.

POST SCRIPTUM:

Aştept feed-back-ul vostru în secţiunea de comentarii, în special de la cei care au reuşit să învingă acestă iluzie, pentru a-i ajuta şi pe alţii să o facă.

Numai bine!

Ne merităm soarta...

Gabriela Pandele Firea a caştigat alegerile în Bucureşti. Vom ajunge o anexa a Voluntariului. După Oprescu, ciuma roşie va continua să distrugă Bucureştiul.
Mâine-poimâine va câştiga parvenita asta şi preşedenţia.... Să nu vă mire.

O mare dezamăgire: Cioloş

Mulţi dintre noi am ieşit în stradă în ultimii 3 ani pentru a schimba lucrurile în bine. Aşa s-a întamplat şi după tragedia din Club Colectiv. S-a înregistrat o victorie importantă a oamenilor împotriva lui Victor Ponta şi a PSD-ului.
Ne-am bucurat cu toţii de alegerea unui premier tehnocrat, non-politic, independent. Cât de tare ne-am înşelat!
A fost nevoie de un singur apel de la Prea Salariatul Baniel ca Cioloş să facă o schimbare de 180 de grade peste noapte şi să vrea să ofere în continuare bani  cultelor (adică BOR-ului în cea mai mare parte). Dar nu oricum ci mai mulţi ca anul trecut, atât pentru creşterea salariilor popilor şi acoliţilor lor cât şi pentru construirea de noi biserici. În timp ce salariile celorlalţi vor fi îngheţate timp de un an.

Cioloş nu demosntrează decât că este o manioretă şantajabilă şi nimic mai mult!

Jos şi cu ăsta! Jos cu toţi! Trebuie să ieşim din nou în stradă, trebuie să protestăm mult mai vehement împotria politicienilor şi a grupării de mafioţi numită BOR!

TOATE PARTIDELE, ACEEAŞI MIZERIE !!!

VREM SPITALE,  NU CATEDRALE !!!